Bolile respiratorii cronice, o urgență de sănătate publică în România: experții cer diagnostic precoce, acces rapid la tratament și programe naționale extinse

Peste 1 milion de români trăiesc cu astm din care, între 4-10% sunt pacienți cu astm sever. iar aproximativ 1 din 10 români suferă de BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică),  multe cazuri rămânând nediagnosticate. În același timp, bolile respiratorii cronice reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate și dizabilitate la nivel global, iar specialiștii avertizează că România se confruntă cu o subdiagnosticare severă și cu acces limitat la screening și diagnostic precoce.

București, 25 mai 2026 – Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), sub egida Societatea Română de Pneumologie (SRP), a organizat masa rotundă „Respirăm sănătos – Managementul modern al bolilor respiratorii: de la prevenție la tratament”, un eveniment dedicat identificării unor soluții sustenabile pentru îmbunătățirea prevenției, diagnosticului și managementului afecțiunilor respiratorii în România.

La dezbatere au participat specialiști în pneumologie, reprezentanți ai autorităților, organizațiilor de pacienți și ai sistemului de sănătate, care au atras atenția asupra impactului major al bolilor respiratorii cronice și asupra necesității unor măsuri urgente pentru reducerea subdiagnosticării, creșterea accesului la tratamente inovatoare și consolidarea prevenției.

Diagnostic precoce și screening extins

Una dintre principalele probleme semnalate în cadrul evenimentului este diagnosticul tardiv al pacienților cu boli respiratorii cronice. Numeroși pacienți ajung la medicul specialist în stadii avansate ale bolii, ceea ce conduce la complicații severe, spitalizări repetate și costuri crescute pentru sistemul de sănătate.

Prof. dr. Florin Mihăltan a subliniat că BPOC reprezintă a treia cauză de deces la nivel global și că România se confruntă cu o subdiagnosticare severă:

„Avem nevoie urgentă de screening și diagnostic precoce în medicina de familie.”

Participanții au susținut introducerea spirometriei și a programelor de screening în medicina de familie, pentru depistarea timpurie a afecțiunilor respiratorii.

Acces mai rapid la terapii moderne

Un alt subiect important al dezbaterii a fost accesul pacienților la terapii inovatoare și tratamente personalizate pentru formele severe de astm și BPOC.

Farm. dr. Elena Brodeală, reprezentant al ANMDMR, a reafirmat că accesul la inovație și terapii moderne reprezintă o prioritate pentru autorități.

Prof. dr. Roxana Nemeș a atras atenția asupra importanței controlului inflamației în astm:

„Neglijarea inflamației duce la remodelare bronșică ireversibilă.”

Specialiștii au evidențiat rolul terapiilor biologice moderne în reducerea complicațiilor și îmbunătățirea calității vieții pacienților.

Necesitatea unei abordări integrate

Participanții au solicitat o colaborare mai eficientă între medicii de familie, pneumologi, autorități și organizațiile de pacienți, pentru dezvoltarea unui sistem integrat de îngrijire.

Dr. Bogdan Vinersar (CNAS) a vorbit despre necesitatea mutării îngrijirii pacientului din spital către ambulator și medicina de familie, iar dr. Adrian Pană a subliniat problemele de implementare existente în sistem:

„Subdiagnosticarea face ca o mare parte din povara bolii să fie invizibilă pentru sistem.”

Prevenția și educația pentru sănătate, priorități esențiale

Experții au evidențiat impactul major al fumatului, vapingului, poluării și lipsei prevenției asupra sănătății respiratorii. Totodată, s-a subliniat importanța vaccinării, a educației medicale și a campaniilor de conștientizare pentru populația generală.

Profesor dr. Carmen Orban, senator și membru al Comisiei pentru sănătate din Senatul României, a declarat:

„Este momentul să tratăm bolile respiratorii cronice ca o prioritate reală de sănătate publică. Asta înseamnă investiție în prevenție, screening și diagnostic precoce, acces echitabil la terapii moderne și o colaborare funcțională între medicina de familie, specialist și spital.”

Andreea Radu (APSR) a evidențiat importanța monitorizării continue și a suportului constant acordat pacienților:

„Pacientul dispare din radarul sistemului dacă nu există suport constant.”

Concluziile dezbaterii

  • extinderea programelor naționale dedicate bolilor respiratorii;
  • introducerea screeningului și a spirometriei în medicina de familie;
  • acces mai rapid la tratamente inovatoare și terapii biologice;
  • creșterea vaccinării și a măsurilor de prevenție;
  • dezvoltarea centrelor de expertiză și a monitorizării integrate a pacienților.

Totodată, specialiștii au atras atenția asupra scăderii acoperirii vaccinale, un factor care contribuie la creșterea riscului de infecții respiratorii severe. În România, acoperirea vaccinală antipneumococică a scăzut la aproximativ 66% în 2025 în rândul copiilor cu vârsta de până la 24 de luni, iar în mediul rural rata a ajuns la doar 52,1% pentru copiii de până la 12 luni, evidențiind necesitatea unor măsuri urgente de prevenție și educație pentru sănătate.