Cele mai recente studii de specialitate arată că numărul de cazuri de cancer se va dubla la nivel mondial până în 2035. Din acest motiv, țările iau măsuri și alocă finanțări pentru lupta împotriva cancerului. La nivel european au fost accelerate eforturile în acest sens, accentul fiind pus pe investiții în controlul cancerului, respectiv prevenție, screening și diagnostic.

Pe 3 februarie 2021, Comisia Europeană a lansat Planul european de combatere a cancerului, considerat o prioritate majoră în domeniul sănătății, ce are ca punct de plecare noile tehnologii, cercetarea și inovarea. Concret, planul stabilește o nouă abordare a Uniunii Europene din perspectiva prevenirii, tratării și îngrijirii în domeniul cancerului.

Potrivit oficialilor europeni, planul va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a supraviețuitorilor acestei patologii. Pentru implementarea lui au fost alocate 4 miliarde de euro, inclusiv din partea programelor „UE pentru sănătate”, „Orizont Europa” și „Europa digitală”.

Ce direcții are planul european de combatere a cancerului

– Prevenirea: se dorește implementarea unor acțiuni care abordează factorii de risc precum tutunul, consumul nociv de alcool, poluarea mediului și substanțele periculoase. Scopul este ca, până în 2040, mai puțin de 5% din populația europeană să consume tutun, unul dintre factorii majori de apariție ai cancerului colorectal.

– Depistarea timpurie a cancerului: intenția este ca până în 2050, sprijinind statele membre, 90% din populație UE care se califică pentru screeningul în cancerul colorectal, cancerul la sân și cancerul de col uterin, să beneficieze de această formă de depistare. Un nou program de screening pentru cancer va fi sprijinit de UE.

– Diagnosticarea și tratamentul: scopul este ca, până în 2030, 90% dintre pacienții eligibili să aibă acces la centre oncologice integrate naționale, conectate prin intermediul unei noi rețele la nivelul UE. De asemenea, până la finalul acestui an, va prinde contur o nouă inițiativă, intitulată „Diagnostic și tratament al cancerului pentru toți”, pentru a contribui la îmbunătățirea accesului la diagnostice și tratamente inovatoare în domeniul cancerului.

– Îmbunătățirea calității vieții: vizați sunt pacienții bolnavi de cancer și supraviețuitorii. Printr-o inițiativă intitulată „O viață mai bună pentru pacienții bolnavi de cancer” aceștia vor putea fi sprijiniți pentru a se reintegra social și la locul de muncă.

În 2020, 2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu cancer și alte 1,3 milioane de persoane și-au pierdut viața din cauza bolii. Comisia Europeană a stabilit deja și un calendar pentru implementarea acțiunilor din plan, extinse până în 2025. Se estimează că impactul economic global al cancerului în Europa va depăși 100 de miliarde de euro anual.

Unde se situează România

Cu o rată de deces prin cancer de 3,5 ori mai mare decât Uniunea Europeană, România ocupă locuri fruntașe la îmbolnăvirile prin cancer în comparație cu restul statelor membre. Cancerul colorectal, cancerul de plămân, cancerul de sân și cancerul de prostată se numără printre cele mai frecvente forme ale maladiei în România, aceste cinci patologii cauzând și 47,6% din decesele cauzate prin cancer la noi în țară.

În acest context, nevoia elaborării unui Plan Național de Cancer este acută. Dacă planul european de combatere a cancerului este structurat în jurul celor patru direcții de acțiune menționate anterior, România nu dispune încă de un astfel de program integrat, în ciuda unor inițiative care au apărut în spațiul public, sprijinite de instituții, asociații de pacienți și industrie.

Prin comparație, la nivel mondial, 81% dintre țări au un plan de control al cancerului care funcționează. Distincție face Europa Centrală și de Est. Aici, 54% dintre state nu dețin în momentul de față o strategie națională în acest domeniu, cu toate că, potrivit cifrelor, o asemenea inițiativă ar putea preveni 40% din cazurile de cancer înregistrate în regiunea amintită.

În ceea ce privește cancerul colorectal, una dintre maladiile care afectează foarte mulți români, el ar putea fi vindecat în proporție de 93%. Condiția o reprezintă depistarea precoce a bolii.

În cel mai recent raport făcut de Comisia Europeană, lansat pe 13 decembrie 2021, se evidențiază că 6.486 de români au murit în 2020 de cancer colorectal, ceea ce reprezintă 2,5% din totalul deceselor înregistrate în anul precedent în rândul românilor. Cu alte cuvinte, deși boala cardiacă (19,1%) și atacul cerebral (16.3%) au făcut cele mai multe victime în România, cancerul colorectal se menține în topul 10 al patologiilor care produc decese evitabile pe bandă rulantă.

Planul național de cancer

Ultimul Plan Național de Cancer la nivelul României a fost realizat în 2016 și a inclus o serie de măsuri care au vizat prevenția, reducerea incidenței și a mortalității cancerului la noi în țară prin adoptarea unor măsuri precum: promovarea unui comportament preventiv în rândul populației, programe pilot de screening adresate cancerului colorectal și cancerului de sân, reabilitarea și reintegrarea pacienților cu cancer sau elaborarea unor proiecte de cercetare în oncologie.

În primăvara anului 2021, urmare a lansării Planului european de combatere a cancerului, țările europene care nu au un Plan Național de Cancer vor fi nevoite să îl elaboreze. Cele care dețin asemenea inițiative vor fi puse în situația de a le actualiza pentru a urma linia europeană.

Cu toate că România nu dispune în prezent de o abordare integrată a cancerului, există în prezent un  program național de cancer, aflat în subordinea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, prin care se decontează o parte din tratamentele și investigațiile pacienților diagnosticați cu această patologie.

Un Plan Național de Cancer ar îmbunătăți în același timp accesul la servicii medicale inclusiv prin a le oferi acces la investigații făcute cu aparatură mai performantă, ce ar putea fi achiziționată cu bani europeni. În plus, pe lângă accesul la prevenție, românii ar putea avea acces la terapii mai eficiente.

Un raport publicat de EFPIA în 2020 arăta că, deși la nivel european 43 de medicamente oncologice au primit autorizație de punere pe piață de la Agenția Europeană a Medicamentului, doar unul din trei pacienți români beneficiau de astfel de tratamente, comparativ cu media europeană, unde 1 din doi pacienți aveau acces în 2020 la medicamentele nou aprobate.

 

Resurse:

https://www.oecd-ilibrary.org/social-issues-migration-health/romania-country-health-profile-2021_74ad9999-en

http://www.ms.ro/2016/04/11/lansarea-primului-plan-national-de-control-al-cancerului-din-romania/

https://ec.europa.eu/newsroom/sante/newsletter-archives/35593

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_21_342

https://www.politicidesanatate.ro/planul-national-de-combatere-a-cancerului-o-urgenta-pentru-romania/

https://www.esmo.org/content/download/67384/1215683/1/ESMO-ACF-Cancerul-Colorectal-Ghid-Pentru-Pacienti.pdf

https://ec.europa.eu/health/sites/default/files/non_communicable_diseases/docs/2021-2025_cancer-roadmap_en.pdf