Rezultatele unui chestionar online

Peste 90% din respondenții unui chestionar online au afirmat că ar merge la un consult și un test pentru depistarea cancerului colorectal dacă ar avea posibilitatea. Cu toate acestea, doar o mică parte reușesc să ia parte la un astfel de program [1], aderenţa reală la programele de screening fiind între 15% şi 20% [2]. Principalele motive invocate de cei care nu ar merge la un consult sunt indiferența față de acest aspect și teama față de rezultatele testului. Pe de altă parte, în condițiile unui sistem sanitar imperfect, oamenii se tem de faptul că nu își vor putea permite să continue tratamentul sau că nu vor putea acoperi costurile necesare, complementare. Pentru toate aceste impedimente trebuie găsite modalități de suport și contracarare.

În acest sens, datorită prezenței unor factori de risc importanți în rândul persoanelor participante la chestionar și datorită unei incidențe semnificative la nivelul României [3], este necesară determinarea și descrierea unei abordări a acestora pentru a crește adresabilitatea către doctor și pentru a îmbunătăți deschiderea lor în ceea ce privește participarea la programe de screening sau modul în care își urmăresc individual sănătatea prin testare în laboratoare private. Chestionarul a mai urmărit astfel și identificarea motivelor pentru care un individ evită să apeleze la aceste tipuri de servicii și complementar să identifice elementele care pot determina o creștere a adresabilității.

Așteptări legate de interacțiunea medic-pacient

Răspunsurile au indicat că relația medic-pacient este mult mai mult decât o simplă diagnosticare și oferirea unui tratament. Pe lângă aceste aspecte ar trebuie stabilită o legătură mai profundă, care ar putea oferi pacientului siguranță și confort psihologic. Ideal ar fi ca medicul cu pacientul să formeze o echipă iar atunci când au aceleași perspective, calitatea actului medical nu poate fi decât una bună și satisfăcătoare. Conform răspunsurilor din chestionar, putem să deducem că așteptările pacienților vis-a-vis de interacțiunea cu medicul sunt mari.  Majoritatea se așteaptă ca medicii să manifeste interes și implicare în rezolvarea problemei (72%), să dea dovadă de empatie și respect (56%), să răspundă clar la întrebări (55%) și să explice care sunt riscurile și beneficiile unui posibil tratament sau refuz (47%).

În baza acestui chestionar programele de sănătate desfășurate pe teritoriul României pot adapta strategia de abordare a pacientului, astfel încât să crească adresabilitatea și înrolarea în acestea.

Răspunsurile menționate anterior au fost obținute prin aplicarea unui chestionar online privind “Adresabilitatea către medic pentru verificarea existenței cancerului colorectal”, realizat de echipa de implementare a proiectului ROCCAS II desfășurat în aprilie 2021. Chestionarul a urmărit teme precum stilul de viață al respondenților, gradul de informare privind cancerul colorectal, istoricul familial legat de această afecțiune sau așteptările față de interacțiunea cu medicul. Chestionarul a fost completat de 160 de persoane și a cuprins 14 întrebări. A fost redactat în Google Forms și distribuit pe rețelele de socializare (Facebook). Întrebările folosite au fost de tip închis, cu următoarele tipuri de răspunsuri: dihotomice, răspunsuri la alegere, cât și semantice în scară.

Sitlul de viață și factori de risc

Stilul de viață, obiceiurile alimentare și de consum ale unei persoane pot influența apariția cancerului colorectal prin existența anumitor factori de risc precum fumatul, consumul de alcool, sedentarismul etc. Chestionarul a urmărit astfel identificarea acestora în rândul respondenților. Experții au stabilit o serie de legături între diverși factori de risc și apariția cancerului colorectal. De pildă, fumatul, consumul de alcool, carne roșie și sedentarismul au fost identificați ca făcând parte din această categorie [4]. Regimurile alimentare bogate în legume, fructe, cereale integrale, carne slabă/peşte și lactate cu conţinut redus de grăsimi, moderate în alcool și sărace în carne roşie/ carne procesată, grăsimi saturate şi băuturi îndulcite se asociază cu un risc mai scăzut de cancer colorectal [5].

Conform chestionarului, aproximativ jumătate din persoanele care au participat au afirmat faptul că alimentația lor nu are restricții (49%), în timp ce restul s-au pliat unei alimentații echilibrate (43%). Acest aspect este unul îngrijorător, deoarece observăm că aproape 50% din respondenți dețin o serie de factori de risc din punct de vedere al alimentației.

În această categorie a comportamentelor de consum, trebuie să menționăm și faptul că un consum ridicat de alcool reprezintă o problemă majoră, fiind un factor de risc important. Din păcate, mai puțin de un sfert dintre respondenți nu consumă deloc alcool, în timp ce restul consumă în proporții diferite: 43% din totalul persoanelor care au completat chestionarul au afirmat că ei consumă alcool doar la ocazii speciale, 21% consumă de 1-2 ori pe săptămână, iar 12% doar lunar.

Alt factor de risc incriminat în apariția cancerului colorectal este tutunul. Din răspunsurile respondenților putem observa că aproape 40% nu fumează, pe când 60% fumează zilnic, ocazional sau au fumat dar s-au lăsat.

Activitatea fizică, astfel cum este recomandată de către Organizația Mondială a Sănătății, este susținută și de Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 26 noiembrie 2013 privind promovarea intersectorială a activității fizice de îmbunătățire a stării de sănătate – 2013/C 354/01 fiind importantă pentru toate categoriile de vârstă și în special pentru copii, populația activă și persoanele în vârstă [6]. Conform chestionarului, aproape 60 la sută sunt adepții activității zilnice sau de cel puțin de 3 ori pe săptămână, pe când 14 % și 17% fac sport foarte rar (de câteva ori pe lună sau pe an). Aproape 10 % nu fac mișcare deloc.

Simptome și istoricul familial

Complementar comportamentelor de consum și ale celor din timpul liber, o importanță și influență destul de mare în ceea ce privește riscul pacienților o au în primul rând antecedentele heredo-colaterale, acestea reprezentând factori de risc importanți și uneori decisivi în apariția și dezvoltarea tumorală la nivel colorectal  [7].

Observăm din rezultate că 64% dintre respondenți nu au avut cazuri de malignități în familie, în timp de 24% nu cunosc aceste aspecte. Mici ponderi din totalul respondenților au afirmat că rude apropiate au avut o serie de afecțiuni – 8% au avut în familie cazuri de cancer colorectal, iar restul au avut rude cu afecțiuni ce predispun la apariția acestor tipuri de tumori – 5% cu polipi și 2% cu boli inflamatorii intestinale.

Proporția persoanelor care au cunoștințe despre cancerul colorectal este aproape egală (51% vs. 49%). Majoritatea respondenților (92,5%) au răspuns că nu au fost diagnosticați niciodată cu vreo patologie precanceroasă sau cancer. Totuși, restul au afirmat că au avut polipi rectali (5%), boli inflamatorii intestinale (1,9%), chiar și cancer (0,6%).

Principalele simptome ale unei neoplazii colorectale sunt de obicei vagi. Totodată, aceste simptome apar și în contextul altor boli nemaligne, nefiind specifice. În faza incipientă, majoritatea cancerelor de colon nu provoacă dureri sau simptome. [8]. Mai mult de jumătate (53%) dintre persoanele participante la chestionar au răspuns că n-au prezentat niciun semn/simptom pe când 29% au prezentat fatigabilitate, 22 la sută dereglări de tranzit, 14 la sută dureri în abdomen și 5 la sută sânge în scaun. Prezența sângelui în materiile fecale ar putea fi un semnal de alarmă.

Din punct de vedere al caracteristicilor socio-demografice, 85% dintre respondenți (136 de persoane) au vârsta până la 50 ani și doar 15 % au trecut acest prag. De asemenea, 80% sunt persoane de gen feminin, 20% – de gen masculin și 1% s-au identificat în categoria altele. Majoritatea sunt din mediul urban (86%).

 

Referințe

  1. Fouad MN, Lee JY, Catalano PJ, Vogt TM, Zafar SY, West DW, Simon C, Klabunde CN, Kahn KL, Weeks JC, Kiefe CI. Enrollment of patients with lung and colorectal cancers onto clinical trials. J Oncol Pract. 2013 Mar;9(2):e40-7. doi: 10.1200/JOP.2012.000598. PMID: 23814523; PMCID: PMC3595449.
  2. Imperiale TF, Kahi CJ, Rex DK. Lowering the Starting Age for Colorectal Cancer Screening to 45 Years: Who will come… and Should They? Clinical Gastroenterology and Hepatology. 2018 Oct; Vol 16, Issue 10, 1541-44
  3. WHO – International Agency for Research on Cancer. Romania 2020 – Factsheet. 2021. Available at: https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/populations/642-romania-fact-sheets.pdf
  4. World Cancer Research Fund – American Institute for Cancer Research. Colorectal cancer – How diet, nutrition and physical activity affect colorectal (bowel) cancer risk. 2017
  5. United States Department of Health and Human Services. Scientific Report of the 2015 Dietary Guidelines Advisory Committee. 2015.
  6. Programul RO19 “Inițiative în sănătatea publică” Proiectul RO19.04 “Intervenții la mai multe niveluri pentru prevenția bolilor netransmisibile (BNT) asociate stilului de viață în România”. GHID DE PREVENȚIE – Stilul de viață sănătos și alte intervenții preventive prioritare pentru boli netransmisibile, în asistența medicală primară – Vol. 2. 2016.
  7. Butterworth AS, Higgins JP, Pharoah P. Relative and absolute risk of colorectal cancer for individuals with a family history: a meta-analysis. Eur J Cancer. 2006 Jan;42(2):216-27. doi: 10.1016/j.ejca.2005.09.023. Epub 2005 Dec 9. PMID: 16338133.
  8. European Society for Medical Oncology. Cancerul Colorectal – Ghid pentru pacienți. 2015