Societatea Europeană de Cardiologie a realizat un material cu cele mai importante întrebări pentru pacienții cu boli cardiovasculare și COVID 19, material pe care îl traducem și postăm pentru pacienții din România.

  • Riscul de a dezvolta simptome severe la infectarea cu COVID 19 este similar pentru toți pacienții cu boli cardiovasculare sau există diferențe?

Modul în care este contractată infecția este același pentru toate persoanele, de la cele infectate prin picăruri, tuse, etc.

Odată virusul intrat în organism cauzează daune în plămâni și provoacă un răspuns inflamatoriu care poate cauza stress sistemului cardiovascular în două feluri. Mai întâi, prin infectarea plămânilor cu un nivel de al oxigenului din sânge, apoi, în al doilea rând, prin efectul inflamatoriu al virusului care provoacă presiunea sângelui. În aceste cazuri, inima trebuie să bată mai repede și să susțină ”aprovizionarea” cu oxygen a tuturor organelor importante.

Factorii de risc cardiovasculare (precum diabetul, obezitatea, boala cronică de rinichi sau hipertensiunea) sunt asociate cu o severitate crescută a ratei de deces din cauza COVID 19. Dincolo de aceștia, există câteva grupe de pacienți cu un risc foarte ridicat de a dezvolta forme severe sau chiar fatale:

Persoanele imunocompromise, cum sunt pacienții cu transplant, pacienții cu cancer care urmează cure de chimioterapie sau radioterapie, pacienți cu leucemie sau limfom care au boli cardiovasculare, au cel mai mare risc de a contracta forme severe ale virusului.

Persoanele cu boli cardiovasculare cum sunt insuficiența cardiacă, cardiomiopatia sau pacienții cu boli cardiace congenitale au, de asememea, un risc crescut.

NU EXISTĂ dovezi că virusul afectează dispozitivele implantate.

  • Am fibrilație atrială – am un risc crescut de a contacta infecția cu coronavirus?

Fibrilația atrială ca afecțiune nu sporește riscul de infectare. Totuși, multe persoane cu fibrilație atrială sunt în vârstă și cu alte probleme de sănătate, cum sunt insuficiența cardiac, hipertensiunea și diabetul, care pot determina ca boala să fie într-o variant severă, odată infectat.

Este recomandat ca toți pacienții să își ia măsuri de prevenție, cum sunt purtarea măștii pentru a preveni infectarea.

  • Am citit că virusul COVID 19 poate cauza probleme cardiace, cum este infarctul sau aritmiile. Este adevărat?

Bazat pe efectele inflamatorii ale viruslui, există cel puțin theoretic riscuri ca infecția virală să favorizeze acele plăci coronariene ateroscleropice (depuneri de grăsime ) care pot duce la infarct. Persoanele care simt o durere puternică în piept pe perioada infectării cu COVID 19 trebuie să cheme serviciile de urgență.

Inflamația acută provocată de virus poate înrăutăți atăt funționarea inimii, cât și a rinichilor.

Virusul mai poate provoca miocardite (inflamarea mușchiului cardiac)

  • Sunt pacienții cardiac sau cei cu diabet sau hipertensiune la un risc mai mare?

Anumite date colectate au arătat că o proporție semnificativă a deceselor sau a dezvoltării unor forme severe ale infecției au avut comorbidități, precum diabet sau hipertensiune. Motivul nu este încă clar. Este posibil ca atât diabetul, cât și hipertensiunea să fie prevalente în populația generală, în special pe grupă de vârstă peste 70 de ani, unde mortalitatea prin COVID 19 este cea mai ridicată.

  • Au existat informări potrivit cărora, COVID 19 poate induce miocardita și pericardita. Dacă am avut anterior miocardită sau pericardită, sunt mai vulnerabil în a o contracta a doua oară?

Nu există dovezi că cine a suferit de miocardită sau pericardită în trecut poate dezvolta aceleași complicații datorate COVID 19.