Interviu realizat de Claudia Spridon

Medicul de familie Monica Bătăiosu spune că proiectul ROCCAS II București – Ilfov o motivează în fiecare zi pentru că îi dă ocazia să facă prevenție și să cunoască în profunzime problemele de sănătate pe care le au pacienții care merg la testare. Potrivit dr. Bătăiosu, există diferențe mari de mentalitate între pacienții din rural și cei din urban, noțiunea de screening fiind aproape necunoscută pacienților care vin de la sat. Medicul a constatat cu surprindere că din 20 de persoane testate în cadrul proiectului, una iese pozitivă la testul FIT și se pregătește pentru cel de-al doilea pas – colonoscopia. 

 

În primul rând, de ce ați ales să vă implicați în acest proiect?

Preventia este apanajul medicinei primare. Medicul de familie este cel care face prevenție. Noi suntem implicați în contractul cu casa de asigurări, cu multă birocrație. Iar acest proiect vine cu ceva palpabil pentru pacient. E important că pot beneficia de testare fără să fie asigurați. Până la urmă asta înseamnă medicina primară – prevenție. Noi vrem să avem cât mai puține intervenții și cât mai multă prevenție. Ne interesează ca pacienții din lista noastră să fie cât mai sănătoși. Acest proiect este foarte bine venit.

Spuneați că există o specificitate a pacienților din mediul rural. Care sunt principalele provocări cu care vă confruntați?

Oamenii din mediul rural nu sunt familiarizați cu noțiunea de screening, ci asociază mersul la medic cu o problemă de sănătate. Or, în medicina primară noi trebuie să ne ocupăm de oameni și în sfera lor de sănătate. De aceea, adresabilitatea este mai mică în mediul rural comparativ cu mediul urban, unde poate pacienții au mai luat parte la proiecte de screening și stiu despre ce este vorba.

Cum ați aprecia, totuși, interesul pacienților pentru testare în ultima perioadă?

Cert este că și noi facem eforturi pentru a populariza screeningul, dar oamenii comunică între ei, ceea ce este un mare plus. Față de luna martie când am început, interesul pentru testare a crescut. Se vede o disponibilitate mai mare a pacienților de a veni la medic. În Pantelimon, de pildă, dacă un om de pe o stradă răspândește vestea la vecini, mai vin și ceilalti de pe stradă la testare. E un lucru foarte bun. Se trimit unii pe alții la medic.

Aveti timp să faceți prevenție în cabinet pe atât cât v-ați dori?

Din păcate, nu. Chiar și proiectului ROCCAS II București – Ilfov i-am alocat un timp special după orele de consultații.

Cum descriu pacienții care au fost nevoiți să meargă la colonoscopie experiența pe care au avut-o?

Eu le explic încă de la înrolare că dacă testul este pozitiv urmează etapa în care vor fi preluați de echipa de gastroenterologi de la Spitalul Militar, dar îi liniștesc și le povestesc despre organizare, despre faptul că procedura se face cu sedare. Acum nu cred că mai există cineva care să nu cunoască un vecin, o rudă, să nu fi auzit ce înseamnă cancerul sau metastazele. De regulă, fac o analogie cu importanța testului Papanicolau la femei și cât de importantă este prevenția acolo pentru depistarea unor probleme de sănătate la timp. Și foarte mulți înteleg și sunt de acord să treacă prin întreg procesul, chiar si printr-o colonoscopie, dacă ea se impune. Dacă aud că sunt trimiși pe o filieră anume, că totul este organizat, că nu stau pe la cozi, nu refuză colonoscopia.

Cât de importantă este colaborarea strânsă cu autoritățile locale în cazul proiectelor cum este si ROCCAS II?

Este un mare plus. În cazul nostru, colaborarea cu Direcția de Asistență Socială din orașul Pantelimon este una foarte bună, mai ales că sunt deschiși la astfel de proiecte de prevenție. Au comunicat și ei despre proiect, l-au popularizat pentru a atrage cât mai mulți oameni spre testare. Deja sunt pacienti din comunele de langa Pantelimon care au aflat că se desfășoara aceasta testare la mine in cabinet, unii chiar datorită promovării lui de către autoritățile locale, și întreabă dacă pot beneficia de test și dacă îl pot primi. E un semnal bun pe care îl primim din aceasta perspectivă.

Aveți un mesaj către colegii dumneavoastră – medici de familie?

Colegilor aș vrea să le transmit că asta este menirea noastră – să facem prevenție. Mai multă prevenție, mai puțină intervenție, tot pentru noi, pe viitor. Celelalte eșaloane din sistemul medical fac intervenții. Rolul nostru este ca pacienții să nu ajungă la spitale, nu neapărat pentru cancere, ci și pentru alte boli.

Problemele de sănătate ale pacienților sunt mai acute în mediul rural decât în urban?

Pacienții din mediul rural, spre deosebire de cei din urban, se decompensează foarte repede, ajung în stadii terminale. Sunt localități în care cel mai apropiat cabinet medical este la 40 – 50 de kilometri distanță or, dacă nu te doare ceva, nu te duci. Dacă puncte farmaceutice există peste tot, nu același lucru îl putem spune despre medicii de familie. Mai mult, medicii tineri nu văd medicina de familie ca pe o specialitate atractivă. Nu le oferă satisfacții, nici profesionale, pentru că suntem limitați ca proceduri sau prescrieri pe care le putem face în cabinet, dar nici din punct de vedere material.

Au fost situații ale unor pacienți care v-au impresionat, în cadrul proiectului ROCCAS II București – Ilfov?

Ce m-a impresionat este diferența de mentalitate, persoane eligibile care au copiii plecati în străinătate și care au venit cu foarte multă deschidere la cabinet. Și, stând de vorbă cu ei am aflat că au fie un copil, fie un nepot în străinătate. M-a impresionat atitudinea lor și faptul că înțeleseseră cât de important este să faci testare. Populația trebuie învățată să se prezinte la medic pentru un test gratuit, preventiv. Sincer, sunt mult mai multe situații de teste pozitive care așteaptă să intre la colonoscopie decât aș fi crezut. Din 20 de testați, unul iese pozitiv. Nu mă asteptam, credeam că e o incidență mai mică. Pentru mine cea mai buna motivație din acest proiect a fost faptul ca fac medicină. Am impresia că în contractul cu casa de asigurari birocrația crește și actul medical scade din cauza timpului insuficient si a limitărilor pe care tot leguitorul ni le pune.

* * *

Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila” în calitate de Lider, în parteneriat cu Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România -COPAC, a demarat, începând cu data de 22.07.2020, proiectul „Furnizarea serviciilor de sănătate din programele de prevenţie, depistare precoce, diagnostic şi tratament precoce al leziunilor precanceroase colorectale – ROCCAS II București-Ilfov” POCU/757/4/9/136824, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014–2020, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei, Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, în valoare totală de 23.917.666,36 lei, din care valoarea nerambursabilă din FSE este de 19.134.133,08 lei, iar asistența financiară nerambursabilă, din bugetul național, este de 4.406.417,05 lei.

Conform obiectivelor proiectului, testarea pentru pacienții este gratuită, astfel încât beneficiarii nu vor suporta niciun cost pentru investigațiile clinice și paraclinice, spitalizare sau tratament.

Pentru a veni în întâmpinarea potențialilor beneficiari ai acestui program (persoanele cu vârsta între 50 și 74, cu domiciliul/reședința în București sau Ilfov), a fost realizat un formular de înscriere online pentru screeningul de cancer colo-rectal, formular care poate fi accesat pe site-ul Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (https://www.copac.ro/formular-de-inscriere-pentru-pacienti/) sau pe site-ul proiectului ROCCAS II București-Ilfov https://screeningroccas2-bif.ro/pentru-pacienti/.

Tot în demersul nostru de prevenție a cancerului colo-rectal, a fost creată și  harta interactivă care identifică cea mai apropiată locație a unui medic de familie aflat în program, față de locația pacientului. Harta este disponibilă la adresa: https://www.copac.ro/medicii-inrolati-in-proiectul-de-screening-roccas-ii-bucuresti-ilfov/

Proiectul se derulează pe o perioadă de aproximativ 4 ani (iulie 2020 – decembrie 2023) și are ca obiectiv general promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, prin creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de interes general, prin organizarea de programe de sănătate și servicii orientate către prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce al cancerului colorectal pentru 50.001 de persoane din regiunea București-Ilfov, dintre care minim 53%aparțin grupurilor vulnerabile.

Detalii suplimentare se pot obține de la Manager proiect: Șef lucrări Col. medic dr. Daniel Octavian Costache, Șeful Departamentului Cercetare al Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, tel: 021.319.30.46, fax: 021.311.93.33, email: daniel_costache@yahoo.com.