Mihaela Udrescu, medic de familie: “Dacă fiecare și-ar face un test FIT, mulți oameni ar fi salvați”

Interviu realizat de Claudia Spridon

Medicul de familie Mihaela Udrescu este unul dintre cei mai activi din cadrul proiectului ROCCAS II București-Ilfov. Într-un interviu acordat COPAC, doctorul Mihaela Udrescu vorbește despre importanța proiectelor de screening la nivel național, despre șansele ca acestea să devină, ulterior, programe naționale de testare de sine stătătoare dar și despre cât de importantă este investiția unui stat în prevenție.

“Prin controalele periodice se poate reduce incidența cancerului cu 75%. Dacă fiecare dintre noi și-ar face un test FIT și ar conștientiza cât de importantă este testarea, oamenii ar putea fi salvați și costurile cu intervențiile chirurgicale, cu investigațiile pentru punerea diagnosticului ar scădea enorm”, explică medicul de familie, adăugând că deși e dificil să convingi o persoană aparent sănătoasă să participe la screening, acesta e un prim pas în depistarea precoce a bolilor asimptomatice, cum e și cancerul colorectal.

Ce v-a determinat să vă implicați în acest proiect?

Sunt direct implicată în proiectele acestea de screening. Am contribuit pe metodologie, sunt, de asemenea, implicată direct în implementare pe ROCCAS II Sud Muntenia. Astfel că mi s-a părut firesc să intru în aceste proiecte și ca medic testator. Este foarte importantă o astfel de experiență pentru tine, ca medic. Pentru că dacă vrei să faci o implementare de calitate trebuie să cunoști foarte bine nivelul la care vrei să implementezi proiectul respectiv.

Care sunt așteptările dumneavoastră de la acest proiect și în ce măsură avem nevoie de un program național de screening pe cancer colorectal?

Dat fiind faptul că suntem parte din Uniunea Europeană, ar trebui să intrăm și noi în rândul țărilor europene și să avem acces la screening. Or, în afară de screeningul pe col uterin nu a mai existat un alt program organizat, la nivel de național. Acum, cu prilejul proiectului ROCCAS II, se pilotează diferite metode de screenare (testare, n.red.) care se vor analiza. Ulterior, se va alege metoda optimă pentru implementare la nivel național.

De ce sunt importante rezultatele acestui proiect pilot?

Ele vor constitui o piatră de temelie. Ne vor indica dacă merită sau nu merită să cheltuim atâția bani pe screening. Părerea mea personală este că merită. Sănătatea este un bun de neprețuit. A fi sănătos și a avea o populație sănătoasă este, probabil, cel mai important lucru pentru o națiune, pentru un popor.

Cum a schimbat pandemia optica pacienților legat de prevenție? Sunt mai atenți la simptome, vin mai des la cabinet?

Din păcate, pandemia a îndepărtat toată lumea de sistemul sanitar, dar mai ales de sistemul spitalicesc. Dacă la medicul de familie mai mergeau, ideea de a fi spitalizați i-a speriat pe pacienți și i-a izolat. A fost, astfel, dificil și pentru noi, ca medici de familie, să gestionăm în ambulator cazuri grave. Pacienții au rămas fără tratament, au rămas fără monitorizări, au rămas fără analize, cronicii s-au dezechilibrat, au făcut COVID-19 pe dezechilibrări. În momentul de față vorbim despre o populație care nu și-a mai vegheat starea de sănătate iar la capitolul prevenție am rămas undeva în urmă.

Ați remarcat, totuși, o schimbare de când cu ridicarea restricțiilor?

Da. Oamenii au început să vină la medic. Îi interesează să-și refacă acele controale periodice, acceptă să meargă și în ambulator. Din păcate, ne lovim de aceleași piedici de dinainte de pandemie: fonduri limitate la laborator, limitări la prescripții și lista poate continua.

În acest context pe care îl descrieți, ce înseamnă accesul pacienților într-un proiect de screening, cum e ROCCAS II?

Proiectul ROCCAS II este un proiect atractiv pentru pacienți. Mai ales pentru că avem o incidență atât de mare a cancerului colorectal, nu doar la nivel european ci și la nivel național. Acest tip de cancer este a treia cauză de deces la femei și a doua la bărbați. Fiecare dintre noi cunoaște cel puțin o persoană cu această afecțiune. A auzit de această afecțiune. Cunoaște tragedia prin care a trecut familia care a avut pe cineva care a suferit de această afecțiune. Iar asta provoacă două reacții.

Care sunt acestea?

Sunt persoane care spun că nu vor să ajungă în situația asta și care iau măsuri. Și mai sunt alții care spun: “nu nu, eu nu vreau să aflu că aș avea așa ceva. Nu vreau”.

Ce faceți când întâmpinați pacienți aflați în a doua situație pe care ați expus-o?

Încercăm să spargem barierele și să le explicăm că, în momentul în care nu fac aceste controale preventive, pot ajunge în stadii avansate de boală, atunci când resursele de tratament sunt mai limitate și mult mai agresive.

De ce e importantă testarea FIT?

Prin controalele periodice se poate reduce incidența cancerului cu 75%. Dacă fiecare dintre noi și-ar face un test FIT și ar conștientiza cât de importantă este testarea, oamenii ar putea fi salvați și costurile cu intervențiile chirurgicale, cu investigațiile pentru punerea diagnosticului ar scădea enorm. Și suferința oamenilor ar fi mai mică. Pentru că una e să faci acest test FIT și să descoperi o leziune benignă, precanceroasă, care poate fi rezolvată chiar și dacă e un cancer descoperit în stadiu incipient. Și alta e să descoperi un cancer atunci când e simptomatic și calitatea vieții scade foarte mult.

În ce măsură aveți pacienți care se rușinează să vină la cabinet atunci când au simptome care i-ar califica pentru investigații mai amănunțite?

Pacienții care vin la testare se gândesc întotdeauna la pasul următor de după testare, adică la colonoscopie. Și nu doresc toți să o facă, având în vedere ce presupune investigația. De cele mai multe ori, cei care refuză să facă colonoscopie sunt persoanele educate. Eu, personal, le spun că este utilă o astfel de procedură, dacă se ajunge la indicație și le explic că procedura se face cu anestezie. Nu simt nimic. Legat de rușine, dacă e vorba de bărbați, le spun că majoritatea gastroenterologilor care fac această procedură sunt bărbați și nu femei.

Aș vrea să facem o paralelă între proiectul ROCCAS II și programul de screening pe hepatită, în care ați fost de asemenea implicată. Care sunt rezultatele acestuia din urmă?

În acest moment, pe fiecare regiune sunt două programe pilot, unul în sud și unul în zona de est. Până acum, în șase luni de proiect, au fost testate undeva la 100.000 de persoane. Din ce știu eu, pe zona de sud, unde sunt implicată, incidența hepatitei C este undeva la peste 2%. La fel și în cazul hepatitei B. Asta ne situează la prevalență înaltă și reprezintă indicație de screening la nivel național. Cu alte cuvinte, oricine din România merită să își facă testare de hepatită virală. Întreaga populație a României se înscrie într-o zonă de risc endemic.

Cum au reacționat pacienții care au acceptat testarea pentru hepatite?

Screeningul în hepatite a fost acceptat ceva mai ușor. Motivul a fost acela că le-am oferit pacienților rezultatul pe loc iar asta a făcut ca testarea să fie mai bine acceptată. Metodologia a fost ceva mai simplă. Totuși, au existat și aici bariere din partea oamenilor care nu au vrut să afle că au hepatită. Li s-a părut că este o boală rușinoasă. Și asta denotă faptul că oamenii nu cunosc foarte bine căile de transmitere ale acestei boli.

Vorbim, deci, de o lipsă de educație medicală?

Exact. De fapt, acesta e scopul acestor proiecte pilot: conștientizarea persoanelor din comunitate că există aceste afecțiuni și ce anume trebuie să facă fiecare în parte, pentru el, astfel încât să nu ajungă să se îmbolnăvească.

Aveți un mesaj pentru medici și pentru pacienți?

Screeningul se adresează persoanei sănătoase. Să-i propui unei persoane în plină sănătate să-și facă un test e destul de greu. E greu de convins. Dar acesta e primul pas. Cancerul colorectal există și unul din 25 de oameni are cancer colorectal. Prin efectuarea acestui FIT, o dată la doi ani, putem reduce cu 75% prevalența acestei afecțiuni. Iar prin asta putem salva vieți.

* * *

Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila” în calitate de Lider, în parteneriat cu Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România -COPAC, a demarat, începând cu data de 22.07.2020, proiectul „Furnizarea serviciilor de sănătate din programele de prevenţie, depistare precoce, diagnostic şi tratament precoce al leziunilor precanceroase colorectale – ROCCAS II București-Ilfov” POCU/757/4/9/136824, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014–2020, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei, Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, în valoare totală de 23.917.666,36 lei, din care valoarea nerambursabilă din FSE este de 19.134.133,08 lei, iar asistența financiară nerambursabilă, din bugetul național, este de 4.406.417,05 lei.

Conform obiectivelor proiectului, testarea pentru pacienții este gratuită, astfel încât beneficiarii nu vor suporta niciun cost pentru investigațiile clinice și paraclinice, spitalizare sau tratament.

Pentru a veni în întâmpinarea potențialilor beneficiari ai acestui program (persoanele cu vârsta între 50 și 74, cu domiciliul/reședința în București sau Ilfov), a fost realizat un formular de înscriere online pentru screeningul de cancer colo-rectal, formular care poate fi accesat pe site-ul Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (https://www.copac.ro/formular-de-inscriere-pentru-pacienti/) sau pe site-ul proiectului ROCCAS II București-Ilfov https://screeningroccas2-bif.ro/pentru-pacienti/.

Tot în demersul nostru de prevenție a cancerului colo-rectal, a fost creată și harta interactivă care identifică cea mai apropiată locație a unui medic de familie aflat în program, față de locația pacientului. Harta este disponibilă la adresa: https://www.copac.ro/medicii-inrolati-in-proiectul-de…/

Proiectul se derulează pe o perioadă de aproximativ 4 ani (iulie 2020 – decembrie 2023) și are ca obiectiv general promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, prin creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de interes general, prin organizarea de programe de sănătate și servicii orientate către prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce al cancerului colorectal pentru 50.001 de persoane din regiunea București-Ilfov, dintre care minim 53%aparțin grupurilor vulnerabile.

Detalii suplimentare se pot obține de la Manager proiect: Șef lucrări Col. medic dr. Daniel Octavian Costache, Șeful Departamentului Cercetare al Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, tel: 021.319.30.46, fax: 021.311.93.33, email: daniel_costache@yahoo.com.