Interviu realizat de Claudia Spridon

Dr. Daciana Toma a intrat în acest proiect si ca medic investigator, din dorința de a convinge, fiecare pacient în parte, că este important să ne testăm periodic și nu să mergem la medic doar atunci când avem o problemă. Dr. Toma își dorește ca la finalizarea proiectelor de screening, testările preventive să devină o rutină în viața fiecăruia: pacient și medic.

Ce v-a determinat să intrați în acest în proiect?

Pentru mine, proiectul acesta a venit ca o necunoscută și ca o provocare pentru că în România nu există programe de screening. Nu exista o astfel de experiență și pentru toată lumea, medici și pacienți era un lucru nou.În momentul în care primii medici s-au afiliat la proiect și au început să înroleze pacienți, am văzut că lucrurile decurg foarte firesc, exact cum trebuie să se întâmple, iar beneficiile sunt enorme de ambele părți.

Este dificil să convingeți pacienții să se testeze?

Poporul român este învățat să meargă la medic doar atunci când are o problemă, când îl doare sau îl supără ceva. Din păcate, puțini avem educația de a încerca să depistăm, la timp, afecțiuni al căror risc de apariție este crescut în anumite situații (și înaintarea în vârstă poate fi un astfel de factor de risc). La început am crezut că va exista o mare reticență. După experiența mai multor luni, pot să spun că pacienții sunt deschiși, mai ales că e un test foarte simplu pe care îl pot face acasă, nu trebuie să facă lucruri suplimentare sau extrem de complicate. Când le spun despre beneficiile pentru sănătate, acceptă cu drag. În ziua de azi e foarte important să știi că poți să rezolvi simplu o problemă și să stai liniștit ulterior, după ce primești rezultatul.

Pot astfel de proiecte de screening să schimbe percepția oamenilor și să îi determine să se testeze periodic?

În primul rând, trebuie să aducem oamenii în etapa în care să fie conștienți de importanța controalelor medicale periodice. În al doilea rând, decidenții trebuie să se asigure că oamenii au acces la aceste programe, că ele sunt finanțate. Degeaba îi învățăm pe oameni că trebuie să facă un test FIT (test imunochimic fecal) după ce împlinesc o anumită vârstă dacă nu sunt fonduri la laborator pentru o astfel de testare.

Degeaba le spunem femeilor că trebuie să facă test PAP (test Babeș-Papanicolau) dacă, de fapt, nu sunt fonduri pentru așa ceva. Nu trebuie să fim ipocriți și trebuie ca atunci când vorbim despre utilitatea unui program de screening care salvează vieți se existe bani pentru a-l derula. Am folosit acest argument inclusiv în relația cu pacienții mei, testați prin intermediul ROCCAS II București-Ilfov. Le-am spus că acum au ocazia de a se testa gratuit și nu au stat pe gânduri. Au acceptat pe loc.

Ce reacții au pacienții testați?

Ar trebui să vezi bucuria din ochii unui pacient care are rezultat negativ la testul FIT sau spaima din ochii unui pacient care are rezultat pozitiv. Apoi, îngrijorarea acestuia din urmă până când trebuie să facă colonoscopia, dar și ușurarea pe care acești pacienți o au atunci când află că au doar un polip sau că nu au nimic. La mine în cabinet am identificat un singur pacient cu cancer, nu m-am așteptat pentru că pacientul nu avea simptomatologie, nu avea factori de risc (cu excepția vârstei). M-a surprins reacția minunată pe care a avut-o atunci când a aflat că a depistat un cancer în stadiu incipient. Erau speriați și pacientul și soția sa, dar s-au bucurat, în același timp, că au aflat, din timp, de boală.

Depistat precoce și tratat, cancerul de colon are o rată de supraviețuire foarte bună. Putem spune că se poate vindeca, ori asta e o veste nemaipomenită. Într-un program de screening pot fi depistate și cazuri dificile… Așa este. Dar aceste costuri, ale cazurilor dificile depistate în cadrul unei campanii de screening, vin într-un prim val. Un proiect de screening care funcționează corespunzător depistează, la început, cazurile grave pentru ca, ulterior, să se realizeze depistarea timpurie. Dacă ne referim, spre exemplu, la cancerul colorectal, în programul de screening sunt depistate leziuni precanceroase, la fel și în cazul cancerului de col uterin. Nu mai ajungi în situația de a trata cancere aflate în ultimele stadii.

Unde ne aflăm, ca țară, din perspectiva diagnosticării timpurii?

Suntem pe ultimele locuri în ceea ce privește etapele de diagnosticare. Avem mulți pacienți diagnosticați în stadii avansate de boală, indiferent că vorbim de bolile cardiovasculare sau de cancere. De ce ajungem aici? Pentru că, așa cum spuneam la început, oamenii nu sunt învățați să se ducă din timp, preventiv, la doctor. Pe de altă parte, este important să recunoaștem că, la nivel de țară, nu există suficiente fonduri alocate acestor programe iar accesul la medicii din alte specialități sau la laboratoare este dificil.

În proiectul ROCCAS II București-Ilfov, există discrepanțe între cifrele testărilor realizate în rural comparativ cu cele din mediul urban?

Deocamdată nu avem date diferențiate pe zone (ca rezultate). Mă aștept însă ca medicii de familie din județul Ilfov să fie interesați față de acest proiect și să se implice într-un număr mai mare în viitorul apropiat. La sfârșitul lunii septembrie cel mai mare număr de medici afiliați în proiect era în Sectorul 1 al Capitalei.

Cum pot fi determinați colegii dvs. să intre în proiect într-un număr mai mare?

E important să înțeleagă că proiectul ROCCAS II București-Ilfov, pe lângă faptul că oferă o șansă reală pacienților noștri, este un pionierat iar de succesul implementării acestui program pilot ține viitoarea strategie națională de prevenție a cancerului colorectal. E un prim pas pentru medicina românească pe care ne dorim să o practicăm în cabinetele noastre. Poți să oferi pacienților un test simplu, care poate face diferența între viață și moarte. Cealaltă veste bună este faptul că ROCCAS II se poate derula în paralel cu activitățile curente ale cabinetului, nu ne împovărează. Îndemnul meu pentru medicii de familie este să se afilieze proiectului pentru că în acest proiect nu se pune problema timpului.

Care dintre cele două calități vă place mai mult – cea de medic investigator sau cea de coordonator medical?

În calitate de coordonator medical, am posibilitatea să vorbesc despre proiect și o fac cu foarte mare drag. Chiar îmi place proiectul și echipa alături de care lucrez, respectiv colegii de la Spitalul Militar Central și COPAC. De când am intrat și ca medic investigator, mă bucur că le pot oferi pacienților care vin la cabinet cu diverse probleme, bonus, testul FIT, în mod gratuit! Colaborarea cu Spitalul Militar Central înseamnă foarte mult, este o garanție pentru calitatea proiectului, pentru calitatea actului medical dacă se ajunge la colonoscopie. Colaborarea cu reprezentații COPAC și ajutorul primit de la asociație contează enorm pentru noi, ca medici. Este un mare sprijin pentru tot ceea ce înseamnă bucătăria internă a acestui proiect, mai ales că sunt tot felul de activități noi pe care le-am avut, în ultimul an, la cabinet.

* * *

Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila” în calitate de Lider, în parteneriat cu Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România -COPAC, a demarat, începând cu data de 22.07.2020, proiectul „Furnizarea serviciilor de sănătate din programele de prevenţie, depistare precoce, diagnostic şi tratament precoce al leziunilor precanceroase colorectale – ROCCAS II București-Ilfov” POCU/757/4/9/136824, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014–2020, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei, Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, în valoare totală de 23.917.666,36 lei, din care valoarea nerambursabilă din FSE este de 19.134.133,08 lei, iar asistența financiară nerambursabilă, din bugetul național, este de 4.406.417,05 lei.Conform obiectivelor proiectului, testarea pentru pacienții este gratuită, astfel încât beneficiarii nu vor suporta niciun cost pentru investigațiile clinice și paraclinice, spitalizare sau tratament. Pentru a veni în întâmpinarea potențialilor beneficiari ai acestui program (persoanele cu vârsta între 50 și 74, cu domiciliul/reședința în București sau Ilfov), a fost realizat un formular de înscriere online pentru screeningul de cancer colo-rectal, formular care poate fi accesat pe site-ul Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (https://www.copac.ro/formular-de-inscriere-pentru-pacienti/) sau pe site-ul proiectului ROCCAS II București-Ilfov https://screeningroccas2-bif.ro/pentru-pacienti/.Tot

în demersul nostru de prevenție a cancerului colo-rectal, a fost creată și harta interactivă care identifică cea mai apropiată locație a unui medic de familie aflat în program, față de locația pacientului. Harta este disponibilă la adresa: Proiectul se derulează pe o perioadă de aproximativ 4 ani (iulie 2020 – decembrie 2023) și are ca obiectiv general promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, prin creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de interes general, prin organizarea de programe de sănătate și servicii orientate către prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce al cancerului colorectal pentru 50.001 de persoane din regiunea București-Ilfov, dintre care minim 53% aparțin grupurilor vulnerabile.

Coordonator medical ROCCAS II: dr. Daciana Toma E-mail: dacianatoma@yahoo.com

Coordonator medici de familie: Dr. ȘTEFANI Constantin

Coordonator medici de familie: Dr. BERBEC Sorin E-mail: roccas2-mf@scumc.ro